Am văzut și am experimentat că, în ciuda faptului ca vaginismul fură linistea, pacea, bucuria de a avea o relație sexuală normală, te umple cu tot felul de temeri, deși sună neobișnuit,  am fost îmbogățită prin toată această experiență cum nici nu m-am asteptat.

Povestea mea incepe în urmă cu aproape patru ani, când m-am căsătorit cu bărbatul pe care îl iubeam și-l iubesc atât de mult. Ne-am pus mari semne de întrebare când am descoperit că relația noastră intimă în căsnicie nu se poate consuma. Am căutat zile la rand și am citit în speranța că vom gasi ceva care sa ne lumineze… și pentru prima dată în viață am dat peste termenul de ‘vaginism’.

Am plâns, am trecut prin tot felul de stări, inima mi s-a întristat mult, mai ales la gândul că nu vom putea avea copii niciodată. În unele zile eram resemnată, în altele căutam să găsesc un remediu pentru afecțiunea mea.

Ce m-a ținut tare și cât de cât împăcată în inima mea în tot acest timp, au fost atitudinea si comportamentul soțului meu, care aproape că ma făceau să uit ca sufăr de vaginism.

Toate diagnosticele pe care le-am primit de la doctori au fost total greșite și niciunul nu făcea referire la vaginism.

Din întâmplare am ascultat mărturia Danielei despre vaginism si m-am hotarât să-i scriu. Trebuie să mărturisesc că nu am crezut în reușita tratamentului și în vindecarea mea nici măcar o clipa. Gândul meu însă a fost: ‘să nu fie ceva ce pot face ca să mă vindec de vaginism și să nu incerc’.

Cu acest gând am pășit la Her Therapy Center și privind în urmă, văd cum în toată această perioadă de luptă, am fost pregătită pentru a experimenta minuni: minunea de a descoperi caracterul frumos al sotului meu, minunea de a cunoaste două persone deosebite: Flavia si Daniela, minunea de a fi vindecată de vaginism, si înainte de vindecarea aceasta, cea mai mare minune pe care am experimentat-o, a fost că in ciuda vaginismului, Dumnezeu ne-a binecuvântat cu un băiețel. Din cauza afecțiunii de care sufeream, am născut prin cezariană. Pâna și doctorii au recunoscut că e o minune.

Inima mea era plină de bucurie si recunoștința atunci când, în timpul tratamentului, din cealalta încăpere îl auzeam pe băiețelul meu cum râde și se joacă.

Încă din prima zi a tratamentului am fost convinsa că voi fi vindecată. Nu e nimic prea greu sau imposibil de depășit în tot procesul tratamentului. E așa de frumos să vezi că pe măsură ce zilele trec, ești tot mai aproape de finalul luptei cu vaginismul. În toată această perioadă de frământare si căutari, am avut ochii deschiși să vedem frumusețea și perfecțiunea procesului, ca mai apoi să trăim și triumful vindecării.